ISTORIA VENEȚIEI

Originile dintre apă și adăposturi

Veneția a luat naștere în secolul al V-lea d.Hr. pe insule din laguna venețiană, unde locuitorii continentului s-au refugiat pentru a scăpa de invaziile barbare (huni, lombardi). Inițial format din mici așezări de pescari și comercianți, în câteva secole a devenit un centru autonom datorită poziției sale strategice între Est și Vest.

Republica Veneția și Dogedomul

În 697 a fost ales primul doge, iar în secolele următoare Veneția s-a transformat într-o puternică republică maritimă. Orașul a construit o rețea comercială cu Imperiul Bizantin, Islamul și Europa, stabilind un imperiu mercantil care s-a extins până în estul Mediteranei. Flota venețiană era una dintre cele mai puternice din lume.

Veneția în Evul Mediu și cruciade

În Evul Mediu, Veneția a participat activ la cruciade, în special la a patra (1204), de la care a obținut teritorii bizantine. În această perioadă s-a îmbogățit cu comori artistice și arhitecturale, inclusiv Bazilica San Marco, simbolul orașului. Bogăția derivată din comerț a făcut din acesta unul dintre cele mai rafinate orașe din Europa.

Apogeul puterii venețiene (secolele XIV-XVI)

Între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, Veneția a cunoscut perioada sa de maximă splendoare. Controla teritorii din Dalmația, Creta, Cipru și o mare parte din nord-estul Italiei (Terraferma). Arta, arhitectura și comerțul au înflorit în oraș. Figuri precum Tintoretto, Titian, Giorgione și Palladio au contribuit la crearea unei moșteniri culturale de neegalat.

Declinul: Războaie și Noi Rute

Începând cu secolul al XVI-lea, Veneția a început un lent declin. Descoperirea de noi rute oceanice a redus importanța comerțului său. În plus, războaiele cu Imperiul Otoman și cu alte state europene i-au slăbit resursele. Cu toate acestea, orașul a rămas un centru artistic, literar și cultural de cel mai înalt nivel.

Sfârșitul Republicii (1797)

În 1797, după mai bine de o mie de ani de independență, Republica Veneția a fost abolită de Napoleon Bonaparte prin Tratatul de la Campo Formio. Teritoriile sale au fost cedate Imperiului Austriac. A fost sfârșitul uneia dintre cele mai longevive republici din istorie. Veneția a trecut apoi în mâini franceze și austriece, până la Risorgimento.

Veneția unită cu Italia

În 1866, Veneția a fost anexată Regatului Italiei după al Treilea Război de Independență. A început o perioadă de adaptare, între recuperarea terenurilor, dezvoltarea industrială și creșterea turismului. În timpul Primului Război Mondial, frontul era în apropiere, iar orașul a fost bombardat. În secolul al XX-lea, Veneția a devenit faimoasă pentru moștenirea sa și pentru evenimente precum Bienala și Festivalul de Film.

Veneția de astăzi: orașul artei și al fragilității

Astăzi, Veneția este unul dintre cele mai vizitate orașe din lume. Este inclus în patrimoniul UNESCO din 1987, dar se confruntă cu probleme legate de turismul de masă, nivelul ridicat al apei și protecția mediului. Proiecte precum MOSE încearcă să îl protejeze de inundații. În ciuda dificultăților, continuă să încânte prin unicitatea sa: canale, gondole, palate suspendate deasupra apei și o atmosferă atemporală.

Oameni celebri născuți în Veneția

Cultură, artă și literatură

Titian Vecellio (1488/90–1576): unul dintre cei mai mari pictori ai Renașterii.
Jacopo Tintoretto (1518–1594): maestru al culorii și mișcării.
Carlo Goldoni (1707–1793): părintele comediei italiene moderne.
Giacomo Casanova (1725–1798): aventurier, scriitor și seducător faimos în întreaga Europă.

Muzică

Antonio Vivaldi (1678–1741): compozitor baroc, autorul lucrării „Cele Patru Anotimpuri”.
Benedetto Marcello (1686–1739): muzician și scriitor.

CÂTEVA FOTOGRAFII ȘI CĂRȚI POȘTALE ISTORICE ALE VENEȚIEI